6 definiții pentru voluntaristă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
voluntarist, ~ă a [At: PÂRVAN, I. F. 147 / Pl: ~iști, ~e / E: fr volontariste după voluntar] 1 Care ține de voință (1). 2 Care se referă la voință (1). 3-5 Care aparține voluntarismului (2, 3, 5). 6-8 Care se referă la voluntarism (2, 3, 5). 9-11 Care se bazează pe voluntarism (2, 3, 5). 12 (Rar; d. oameni) Voluntar (6). 13 Care exprimă voință (4). 14 Care este adept al voluntarismului (4).
voluntarist, -ă adj., s.m., s.f. 1 adj. Care ține de voință, privitor la voință. 2 s.m., s.f, adj. (Adept) al voluntarismului. • pl. -iști, -iste. /<fr. volontariste, după voluntar.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VOLUNTARIST, -Ă adj. Referitor la voluntarism. // s.m. și f. Adept al voluntarismului. [Cf. fr. volontariste].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VOLUNTARIST, -Ă s. m. f. (adept) al voluntarismului. (< fr. volontariste)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
VOLUNTARIST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Adept al voluntarismului. /<fr. volontariste
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
voluntaristă s. f., g.-d. art. voluntaristei; pl. voluntariste
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
voluntarist, voluntariștisubstantiv masculin voluntaristă, voluntaristesubstantiv feminin
- 1. Adept al voluntarismului. DN
etimologie:
- volontariste DN