8 definiții pentru vocoder (muz.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VOCODER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.

VOCODER2 s. n. (Muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. – Din engl. vocoder.

vocoder sn [At: LTR2 / A și: ~coder / Pl: ~e / E: fr vocodeur cf eg voice coder] 1 (Inf) Aparat care analizează sunetele, permițând sinteza răspunsurilor vocale într-un sistem informatic. 2 Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită, pentru a obține o inteligibilitate mărită. 3 (Muz) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite, cum ar fi imitarea vorbirii de instrumente muzicale clasice.

vocoder s.n. 1 (telec.) Sistem electronic de telefonie, în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită artificial, pentru a se obține o inteligibilitate sporită. 2 (muz.) Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real a undelor sonore, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite, cum ar fi imitarea vorbirii cu ajutorul instrumentelor muzicale clasice. 3 (inform.) Aparat care analizează sunetele, permițînd sinteza răspunsurilor vocale într-un sistem informatic. • acc. și vocóder. pl. -e. /<fr. vocoder, engl. vocoder.

VOCODER s.n. 1. Sistem electronic de telefonie în care vorbirea este codificată și apoi reconstituită. 2. Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. [< fr., engl. vocoder, germ. Vocoder].

VOCODER s. n. 1. organ de analiză a sunetelor, care permite reconstituirea codificată într-un sistem informatic. 2. aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. (< engl., fr. vocoder)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Intrare: vocoder (muz.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vocoder
  • vocoderul
  • vocoderu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • vocoder
  • vocoderului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

vocodersubstantiv neutru

  • 1. muzică Instrument electronic de analiză-sinteză în timp real, folosit pentru generarea unor efecte sonore deosebite cum ar fi imitarea vorbirii de către instrumente muzicale clasice. DEX '09
  • diferențiere Aparat muzical electric de transformare a sunetelor deja existente (pe benzi de magnetofon) prin procedeul analizei, filtrării și sintezei electrice. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.