voci- Elem. de compunere „voce, cuvînt, vocală”, „sens, înțeles”. • și voco-. /<fr. voci-; cf. lat. vox, -cis „voce”.

VOCI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) voce”, „cuvînt”, „vocal”. [Var. voco-. / < fr., it. voci-, cf. lat. vox, vocis].

VOCI-/VOCO-, -VOC elem. „voce, cuvânt, vocală”, „sens, înțeles”. (< fr. voci-, -voque, engl. voco-, cf. lat. vox-, -cis)

voco- v. voci-.

VOCO- v. voci-.

-VOC elem. voci-.

VOCO- elem. voci-.

-VOC „sens, înțeles”. ◊ L. vox, vocis „cuvînt, voce” > fr. -voque, germ. -vok, it. -voco > rom. -voc.

VOCO- „vocală”. ◊ L. vox, vocis „voce, glas” > fr. voco-, engl. id. > rom. voco-. □ ~idă (v. -id), adj., s. f., (sunet) oral, central, rezonator, al cărui tip reprezentativ este vocala.