8 definiții pentru vitregit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
vitregit, ~ă a [At: MAG. IST. 1974, nr. 1, 96 / Pl: ~iți, ~e / E: vitregi] 1 Care este tratat cu ostilitate și nedreptate Si: oprimat, oropsit persecutat, prigonit. 2 Privat de…
vitregit, -ă adj. Care este tratat cu ostilitate, cu dușmănie. ♦ Care este nedreptățit, persecutat. S-a ocupat de categoriile sociale vitregite. ◊ (subst.) Îi considera vitregiții soartei. • pl. -ți, -te. /v. vitregi.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VITREGI, vitregesc, vb. IV. Tranz. A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. – Din vitreg.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
vitregi vt [At: REBREANU I, 231 / Pzi: ~gesc / E: vitreg] 1 A avea față de cineva o atitudine ostilă și nedreaptă Si: a asupri (4), a oprima, a oropsi, a persecuta, a prigoni. 2 A priva pe cineva de ceva.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
VITREGI, vitregesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a persecuta; a lipsi (pe nedrept) de ceva. – Din vitreg.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
VITREGI, vitregesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A trata cu răutate, cu vrăjmășie; a persecuta. Vitregit de soartă.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vitregi (a ~) (vi-tre-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vitregesc, imperf. 3 sg. vitregea; conj. prez. 3 să vitregească
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vitregi vb. (sil. -tre-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. vitregesc, imperf. 3 sg. vitregea; conj. prez. 3 sg. și pl. vitregească
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
vitregi, vitregescverb
- 1. A trata pe cineva cu răutate, cu dușmănie; a lipsi (pe nedrept) de ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: persecuta
- Vitregit de soartă. DLRLC
-
etimologie:
- vitreg DEX '09 DEX '98