vinificat, ~ă a [At: DLR / Pl: ~ați, ~e / E: vinifica] 1-2 (D. o cantitate de must sau de vin) Supus procesului de vinificație (1-2).

vinifica vt [At: COSTINESCU / Pzi: vinific / E: fr vinifier] 1 A supune mustul de struguri unui proces de prelucrare pentru a-l preface în vin. 2 A efectua operațiile necesare pentru obținerea, ameliorarea și conservarea vinului din struguri.

vinifica vb. I. tr. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare pentru a-l preface în vin, a face operațiile necesare pentru obținerea, ameliorarea, conservarea vinului din struguri. • prez.ind. vinific. /<fr. vinifier.

VINIFICA, vinific, vb. I. Tranz. A supune mustul de struguri procesului de prelucrare care îl preface în vin, a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. – După fr. vinifier.

VINIFICA vb. I. tr. A supune mustul de struguri procesului de transformare în vin; a face operațiile necesare obținerii vinului din struguri. [P.i. vinific, 3,6 -că. / < vinificație].

A VINIFICA vinific tranz. (must de struguri) A supune vinificației. /<fr. vinifier

vinifica vb., ind. prez. 1 sg. vinific, 3 sg. și pl. vinifică