11 definiții pentru viermușor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VIERMUȘÓR, viermușori, s. m. Diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș. – Vierme + suf. -ușor.

VIERMUȘÓR, viermușori, s. m. Diminutiv al lui vierme; viermișor, viermuleț, viermuș. – Vierme + suf. -ușor.

viermușor sm [At: DRĂGHICI, D. 82/10 / Pl: ~i / E: vierme + -ușor] 1-4 (Șhp) Viermișor (1-4). 5 (Reg) Larva albinei (Apis mellifica). 6-7 (Buc) Larva viespii (4-5) (Cynips quercus și Diplolepis rosae). 8 (Ent; reg) Licurici (Lampyris noctiluca).

VIERMUȘÓR, viermușori, s. m. Diminutiv al lui vierme. Viața fluturilor? Întîi ou mic apoi viermușor. VISSARION, B. 263. Viermușorii... țărînă au de-nvelitoare. CONACHI, P. 269.

viermișor sm [At: ASACHI, S. L. I, 236 / Pl: ~i / E: vierme + -ișor] 1-4 (Șhp) Vierme (2-3) (mic) Si: viermuleț (1-4), viermuș (1-4), viermușor (1-4), (reg) viermoc (1-4), viermulete (1-4), viermuț (1-4). 5 (Pop; spc; lpl) Oxiuri. 6 (Olt) Larva albinei (Apis mellifica). 7-8 (Buc) Larva viespii (4-5) (Cynips quercus și Diplolepis rosae). 9 (Ent; Buc) Licurici (Lampyris noctiluca). 10 (Buc; pan; lpl) Cusături decorative mărunte (făcute cu arnici, cu mărgele etc.) pe iile, cămășile, ștergarele etc. țărănești.

vĭermișór, -ușór m. Vĭerme mic. – În est verm-.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

viermușór (vier-) s. m., pl. viermușóri

viermușór s. m., pl. viermușóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VIERMUȘÓR s. viermișor, viermuleț, (rar) viermuș, viermuț.

VIERMUȘÓR s. v. licurici.

VIERMUȘOR s. (ENTOM.) viermișor, viermuleț, (rar) viermuș, viermuț.

Intrare: viermușor
viermușor substantiv masculin
  • silabație: vier-
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • viermușor
  • viermușorul
  • viermușoru‑
plural
  • viermușori
  • viermușorii
genitiv-dativ singular
  • viermușor
  • viermușorului
plural
  • viermușori
  • viermușorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

viermușor

  • 1. Diminutiv al lui vierme.
    exemple
    • Viața fluturilor? Întîi ou mic... apoi viermușor. VISSARION, B. 263.
      surse: DLRLC
    • Viermușorii... țărîna au de-nvelitoare. CONACHI, P. 269.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Vierme + sufix -ușor.
    surse: DEX '98 DEX '09