VIBRION, vibrioni, s. m. Tip de bacterie în formă de virgulă și cu cili, cuprinzând specii saprofite și patogene. [Pr.: -bri-on] – Din fr. vibrion.

vibrion sn [At: CONTA, O. F. 210 / P: ~bri-on / Pl: ~i / E: fr vibrion] (Mpl) Gen de bacterii (patogene) mobile, în formă de virgulă, care trăiesc, de obicei, în mediu lichid.

vibrion s.m. (microbiol.) Tip de microb gram-negativ în formă de virgulă și cu cili, foarte mobil, cuprinzînd în general specii saprofite și patogene, care provoacă infecții acute. • sil. -bri-on. pl. -i. /<fr. vibrion; cf. lat. vibrare „a vibra”.

VIBRION, vibrioni, s. m. Tip de bacterii în formă de virgulă și cu cili. [Pr.: -bri-on] – Din fr. vibrion.

VIBRION, vibrioni, s. m. (Mai ales la pl.) Tip de bacterie de formă cilindrică, încovoiată și cu cili. Vibrionul holerei.

VIBRION s.m. (Med.) Gen de bacterii (adesea patogene) în formă de bastonașe curbe, care trăiesc de obicei în medii lichide. [Pron. -bri-on. / < fr. vibrion].

VIBRION s. m. bacterie patogenă, bastonaș curb, care provoacă infecții acute, foarte grave. (< fr. vibrion)

VIBRION ~i m. med. Bacterie (adesea patogenă), de formă arcuită, care trăiește, de obicei, în medii lichide. [Sil. vi-bri-on] /<fr. vibrion

vibrion m. un fel de bacterii sau infuzorii (la bolile contagioase).

vibrion (desp. vi-bri-on) s. m., pl. vibrioni

vibrion (vi-bri-on) s. m., pl. vibrioni

vibrion s. m. (sil. -bri-on), pl. vibrioni