VERTEBRAT, -Ă, vertebrați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern. 2. S. n. (La pl.) încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. vertébré, lat. vertebratus, it. vertebrato.

vertebrat, ~ă [At: J. CIHAC, I. N. 12/3 / Pl: ~ați, ~e / E: lat vertebratus, -a, -um, fr vertébré] 1 a (D. animale; îoc nevertebrat) Care are coloană vertebrală și schelet osos sau cartilaginos intern. 2 snp Încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală. 3 sn Animal din încrengătura vertebratelor.

vertebrat, -ă s.n., adj. 1 s.n. (la pl.) Încrengătură de animale (cuprinzînd ciclostomii, peștii, batracienii, reptilele, păsările și mamifere), care se caracterizează prin simetrie bilaterală aproape perfectă, prin diferențierea corpului în cap, trunchi și coadă, și care au schelet osos sau cartilaginos intern (al cărui ax principal este coloana vertebrală), sistem nervos central alcătuit din creier și măduva spinării (așezat dorsal față de tubul digestiv), sistem circulator închis, prevăzut cu un organ central propulsor (inima), sistem respirator format din branhii sau din plămîni, aparat reproducător alcătuit din glande genitale perechi, sexele fiind separate; (și la sg.) animal care face parte din această încrengătură. 2 adj. (despre animale; în opoz. cu „nevertebrat”) Care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern. • pl. -ți, -te. /<fr. vertébré, lat. vertebratus, -a, -um, it. vertebrato.

VERTEBRAT, -Ă, vertebrați, -te, adj., s. n. 1. Adj. (Despre animale) Care are vertebre și schelet osos (sau cartilaginos) intern. 2. S. n. (La pl.) Încrengătură de animale cu corpul diferențiat în cap, trunchi și coadă, cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal este coloana vertebrală; (și la sg.) animal din această încrengătură. – Din fr. vertébré, lat. vertebratus, it. vertebrato.

VERTEBRAT, -Ă adj. Care are coloană vertebrală și schelet osos intern. // s.n.pl. (Zool.) Încrengătură cuprinzînd animale cu schelet osos, a cărui parte principală o constituie coloana vertebrală; (la sg.) animal din această încrengătură. [Cf. fr. vertébré(s)].

VERTEBRAT, -Ă I. adj. cu coloană vertebrală și schelet osos intern. II. s. n. pl. încrengătură de animale care au corpul cu simetrie bilaterală, prevăzut cu schelet osos sau cartilaginos intern, al cărui ax principal îl constituie coloana vertebrală. (< fr. vertébré/s/)

VERTEBRAT² ~e n. 1) la pl. Încrengătură de animale cu schelet intern (de os sau de cartilaj) a cărui parte principală o constituie coloana vertebrală. ~e inferioare. 2) Animal din această încrengătură. [Sil. -te-brat] /<lat. vertebratus, fr. vertébré

vertebrat a. care are vertebre. ║ n. pl. vertebrate, ramificațiune a regnului animal coprinzând animalele așa zise obișnuit superioare: pești, reptile, batracieni, păsări, mamifere.

*vertebrát, -ă adj. (lat. vertebratus). Care are vertebre: animal vertebrat. S. n., pl. e. Animal cu schelet. Vertebratele formează o mare diviziune a regnuluĭ animal și se împart în: peștĭ, reptile, batraciene, păsărĭ și mamifere.

vertebrat² (desp. -te-brat) s. n., pl. vertebrate corectat(ă)

vertebrat² (-te-bra-) s. n., pl. vertebrate

vertebrat s. n., pl. (sil. -bra-) vertebrat

VERTEBRAT s. (ZOOL.) craniat.