7 definiții pentru vergență
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
VERGENȚĂ, vergențe, s. f. (Fiz.) Mărime caracteristică unui sistem optic centrat, egală cu inversul distanței focale. – Din fr. vergence.
VERGENȚĂ, vergențe, s. f. (Fiz.) Mărime caracteristică unui sistem optic centrat, egală cu inversul distanței focale. – Din fr. vergence.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
vergență s.f. (fiz.) Mărime caracteristică unui sistem optic centrat, egală cu inversul distanței focale. • /<fr. vergence.
- sursa: DEXI (2007)
- adăugată de claudiad
- acțiuni
VERGENȚĂ s.f. (Fiz.) Mărime egală cu inversul distanței focale a unui sistem optic central. [< fr. vergence].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
VERGENȚĂ s. f. mărime a unui sistem optic centrat, inversul distanței focale. (< fr. vergence)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
vergență s. f., g.-d. art. vergenței; pl. vergențe
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
vergență s. f., g.-d. art. vergenței; pl. vergențe
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
vergență s. f., g.-d. art. vergenței; pl. vergențe
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
vergență, vergențesubstantiv feminin
- 1. Mărime caracteristică unui sistem optic centrat, egală cu inversul distanței focale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:
- vergence DEX '09 DEX '98 DN