10 definiții pentru valon (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

VALÓN, -Ă, valoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația (de limbă romanică) din sudul Belgiei, nordul Franței, Olanda și Luxembourg sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține acestor regiuni sau valonilor (1), privitor la aceste regiuni sau la valoni. ♦ (Substantivat, f.) Idiom vorbit de valoni (1). – Din fr. wallon, germ. Wallone.

valon2, ~ă [At: BĂLCESCU, M. V. 437 / S și: (înv; după fr) wa~ / Pl: ~i, ~e / E: fr wallon] 1-2 smf Persoană care face parte din populația de bază (de limbă romanică) a sudului Belgiei sau care este originară de acolo. 3 smp Populație (de limbă romanică) care locuiește în sudul Belgiei. 4-5 a Care aparține sudului Belgiei sau valonilor2 (3). 6-7 a Privitor la sudul Belgiei sau la valoni2 (3). 8 a Originar din sudul Belgiei. 9 sf Dialect al limbii franceze, vorbit de valoni2 (3).

valon, -ă s.m., s.f, adj. 1 s.m., s.f. Persoană care face parte din populația de bază (de limbă romanică) a sudului Belgiei sau este originară de acolo; (la pl. m.) populație care s-a format, care locuiește în Belgia; locuitorii Belgiei. 2 adj. Care aparține sudului Belgiei sau valonilor, care se referă la sudul Belgiei sau la valoni; care este originar din sudul Belgiei. ♦ (subst.f.) Dialectul limbii franceze vorbit de valoni. • pl. -i, -e. și walon, -ă subst, adj. /<fr. wallon, germ. Wallone.

VALÓN, -Ă, valoni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază (de limbă romanică) a sudului Belgiei sau este originară de acolo. 2. Adj. Care aparține sudului Belgiei sau valonilor (1), privitor la sudul Belgiei sau la populația lui. – Din fr. wallon, germ. Wallone.

VALÓN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Walonia (sudul Belgiei). ◊ (s. n.) dialect galo-roman vorbit de valoni. (< fr. wallon, germ. Wallone)

walon, -ă subst., adj. v. valon.

walon a. originar din provinciile meridionale ale Belgiei. ║ m. locuitor din acea țară.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

valón adj. m., s. m., pl. valóni; adj. f., s. f. valónă, pl. valóne

valón s. m., adj. m., pl. valóni; f. sg. valónă, g.-d. art. valónei, pl. valóne

Intrare: valon (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • valon
  • valonul
  • valonu‑
plural
  • valoni
  • valonii
genitiv-dativ singular
  • valon
  • valonului
plural
  • valoni
  • valonilor
vocativ singular
  • valonule
  • valone
plural
  • valonilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

valon, -ă valonă

  • 1. Persoană care face parte din populația (de limbă romanică) din sudul Belgiei, nordul Franței, Olanda și Luxembourg sau este originară de acolo.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie: