VACCINAȚIE, vaccinații, s. f. (Rar) Vaccinare. – Din fr. vaccination.

vaccinație sf [At: CR (1829), 282²/22 / V: ~iune, (înv) vaci~, vacsin~, vacțin~ / Pl: ~ii / E: fr vaccination, lat vaccinatio, -onis, ger Vakzination] (Asr) Vaccinare.

vaccinație s.f. (med.) Vaccinare. • pl. -ii. g.-d. -iei. și (înv.) vaccinațiune s.f. /<fr. vaccination, lat. vaccinatio, -onis, germ. Vakzination.

VACCINAȚIE, vaccinații, s. f. Vaccinare. – Din fr. vaccination.

VACCINAȚIE s.f. Vaccinare. [< fr. vaccination].

vaccinațiune sf vz vaccinație

vacinație sf vz vaccinație

vacsinație sf vz vaccinație

vacținație sf vz vaccinație

vaccinațiune s.f. v. vaccinație.

vaccinație (desp. -ți-e) s. f., art. vaccinația (desp. -ți-a), g.-d. art. vaccinației; pl. vaccinații, art. vaccinațiile (desp. -ți-i-)

vaccinație (rar) (-ți-e) s. f., art. vaccinația (-ți-a), g.-d. art. vaccinației; pl. vaccinații, art. vaccinațiile (-ți-i-)

vaccinație s. f. (sil. -ți-e), art. vaccinația (sil. -ți-a), g.-d. art. vaccinației; pl. vaccinații, art. vaccinațiile (sil. -ți-i-)