6 definiții pentru vacație


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vacație1 sf [At: RUS. ap. BARIȚIU, C. III, 373 / V: (înv) ~iune / Pl: ~ii / E: lat vacatio, ~onis, fr vacation] 1-2 (Înv) Vacanță (1-2). 3-4 (Rar) Vacanță (3-4). 5-7 (Înv) Vacanță (9-11). 8 (Înv; sst; sens etimologic) Timp consacrat de un expert examinării unei afaceri, la cererea unui organ juridic.

vacație s.f. Încetare, suspendare a lucrărilor sau ședințelor unui tribunal. • pl. -ii. g.-d. -iei. /<fr. vacation, lat. vacatĭo, -onis.

VACÁȚIE s.f. (Rar) Încetarea, suspendarea lucrărilor sau a ședințelor unui tribunal. [Gen. -iei, var. vacațiune s.f. / < fr. vacation, lat. vacatio].

VACÁȚIE s. f. încetare, suspendare a lucrărilor sau șe-dințelor unui tribunal. (< fr. vacation, lat. vacatio)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: vacație
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vacație
  • vacația
plural
  • vacații
  • vacațiile
genitiv-dativ singular
  • vacații
  • vacației
plural
  • vacații
  • vacațiilor
vocativ singular
plural