8 definiții pentru vâslitor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

vâslitór, vâslitori, s. m. (Rar) Vâslaș. – Vâsli + suf. -tor.

vâslitor sm [At: CORESI, L. 131/21 / V: (înv) vânslăt~, ~lăt~ / Pl: ~i / E: vâsli + -tor] (Înv) Vâslaș.

VÂSLITÓR, vâslitori, s. m. (Rar) Vâslaș. – Vâsli + suf. -tor.

VÎSLITÓR, vîslitori, s. m. (Rar) Vîslaș.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

vâslitór (rar) s. m., pl. vâslitóri

vâslitór s. m., pl. vâslitóri


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

VÂSLITÓR s. v. barcagiu, lopătar, luntraș, vâslaș.

vîslitor s. v. BARCAGIU. LOPĂTAR. LUNTRAȘ. VÎSLAȘ.

Intrare: vâslitor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • vâslitor
  • vâslitorul
  • vâslitoru‑
plural
  • vâslitori
  • vâslitorii
genitiv-dativ singular
  • vâslitor
  • vâslitorului
plural
  • vâslitori
  • vâslitorilor
vocativ singular
  • vâslitorule
plural
  • vâslitorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

vâslitor

etimologie:

  • Vâsli + sufix -tor.
    surse: DEX '98 DEX '09