6 definiții pentru văierat (s.n.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

văierat1 sn [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / Pl: ? / E: văiera] (Îrg) 1-2 Văitare (1-2).

văierat2, ~ă [At: DOSOFTEI; V. S. noiembrie 178r/16 / V: (înv) voi~, (reg) ~irat / Pl: ~ați, ~e / E: văiera] 1-4 smf, a (Buc; Trs; șdp) (Persoană) care se vaită (1-2) în mod insistent. 5-6 smf, a (Pex) (Om) neputincios. 7 a (Înv) Plin de amărăciune, de tristețe.

VĂIERAT1 s. n. (Rar) Văierare. – V. văiera.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

VĂIERAT s. v. boceală, bocire, bocit, căinare, jelire, jelit, jeluire, lamentare, lamentație, plângere, plâns, tânguială, tânguire, tânguit, văitare, văitat, văitătură.

văierat s. v. BOCEALĂ. BOCIRE. BOCIT. CĂINARE. JELIRE. JELIT. JELUIRE. LAMENTARE. LAMENTAȚIE. PLÎNGERE. PLÎNS. TÎNGUIALĂ. TÎNGUIRE. TÎNGUIT. VĂITARE. VĂITAT. VĂITĂTURĂ.

Intrare: văierat (s.n.)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • văierat
  • văieratul
  • văieratu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • văierat
  • văieratului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

văieratsubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.