utopist, ~ă [At: RUSSO, S. 70 / Pl: ~iști, ~e / E: fr utopiste] 1 smf Creator al unei utopii (1). 2 smf Adept al unei utopii (1) 3 smf (Pex) Persoană care crede în proiecte, planuri, idei fanteziste, irealizabile. 4 a Utopic (1).

*UTOPIST sm. Persoană care făurește utopii sau crede în realizarea lor: egalitate? libertate? utopii ieșite din sînul Goliei și menite a duce pe utopiști iarăși în Golia (ALECS.); în lumea, pe care cel mai extrem ~ o poate visa, vor fi diferențe de închipuire și de gust (CAR.) [fr.].

UTOPIST, -Ă, utopiști, -ste, s. m. și f. Creator sau adept al unei teorii sociale utopice; p. ext. autor al unei concepții științifice false, fanteziste, utopice. Pentru acești utopiști istoria lumii și un monument viu, mare de opt milioane de suflete, le stau dimpotrivă. RUSSO, S. 70. ◊ (Adjectival) Socialiștii utopiști... aveau o atitudine critică față de realitatea contemporană. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 3/1.

UTOPIST, -Ă adj. Utopic. // s.m. și f. Autor, adept al unei utopii, al teoriilor sociale utopice; (p. ext.) persoană care crede în utopii, care propagă utopii. [< fr. utopiste].

UTOPIST, -Ă I. adj. utopic. II. s. m. f. autor, adept al unei teorii sociale utopice. (< fr. utopiste)

UTOPIST² ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Autor sau adept al unei teorii utopice. 2) Persoană care face planuri irealizabile; om lipsit de simțul realității. /< fr. utopiste

*utopíst, -ă s. (d. utopie). Care propune utopiĭ. Adj. Scriitor utopist.

utopist adj. m., s. m., pl. utopiști; adj. f., s. f. utopistă, pl. utopiste

utopist adj. m., s. m., pl. utopiști; adj. f., s. f. utopistă, pl. utopiste