9 definiții pentru urat (chim.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

URÁT2, urați, s. m. (Chim.) Sare a acidului uric. – Din fr. urate.

URÁT2, urați, s. m. (Chim.) Sare a acidului uric. – Din fr. urate.

urat1 sm [At: MAN. SĂNĂT. 287/19 / Pl: ~ați și ~e sn / E: fr urate] (Chm) 1 Sare a acidului uric. 2 Ester al acidului uric.

URÁT2, urați, s. m. Sare a acidului uric.

URÁT s.m. Sare sau ester al acidului uric. [< fr. urate].

URÁT s. m. sare a acidului uric. (< fr. urate)

2) *urát m. și n., pl. e (d. acid uric). Chim. Sare de acid uric.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

urát1 (sare a acidului uric) s. m., pl. uráți


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

URÁȚI (< fr., engl.) s. m. pl. Săruri sau esteri ai acidului uric. Urații de sodiu și amoniu pot forma calculi în căile urinare sau pot precipita în țesuturi în caz de gută. Concentrația normală a u. în urină este de 0,3-0,6 g în 24 de ore.

Intrare: urat (chim.)
urat1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • urat
  • uratul
  • uratu‑
plural
  • urați
  • urații
genitiv-dativ singular
  • urat
  • uratului
plural
  • urați
  • uraților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

urat (chim.)

  • 1. chimie Sare a acidului uric.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: