5 definiții pentru tăvălugire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TĂVĂLUGIRE, tăvălugiri, s. f. Acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei. – V. tăvălugi.

TĂVĂLUGIRE, tăvălugiri, s. f. Acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei. – V. tăvălugi.

tăvălugire sf [At: VÎN. PESC. martie 1964, 17 / Pl: ~ri / E: tăvălugi] Strivire a bulgărilor de pe o arătură sau de pe un drum cu tăvălugul (1) Si: tăvălugit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tăvălugire (rar) s. f., g.-d. art. tăvălugirii; pl. tăvălugiri

tăvălugire (rar) s. f., g.-d. art. tăvălugirii; pl. tăvălugiri

tăvălugire s. f., g.-d. art. tăvălugirii; pl. tăvălugiri

Intrare: tăvălugire
tăvălugire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tăvălugire
  • tăvălugirea
plural
  • tăvălugiri
  • tăvălugirile
genitiv-dativ singular
  • tăvălugiri
  • tăvălugirii
plural
  • tăvălugiri
  • tăvălugirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tăvălugire, tăvălugirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a tăvălugi și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi tăvălugi DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.