2 definiții pentru târcăvit
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
târcăvit, ~ă a [At: TEODORESCU, P. P. 120 / Pl: ~iți, ~e / E: târcăvi] (Reg; d. păr, blană) Tocit2 (6).
țircăvit[1], ~ă a vz târcăvit
- Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: târcăvit
târcăvit participiu
participiu (PT2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
țircăvit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)