opțiuni
  • info

8 definiții pentru tută (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUTĂ1, tute, s. f. (Pop.) Persoană care vorbește vrute și nevrute; p. ext. prostănac, tont. – Et. nec.

TUTĂ1, tute, s. f. (Reg.) Persoană care vorbește vrute și nevrute; p. ext. prostănac, tont. – Et. nec.

TUTĂ1, tute, s. f. (Regional) Persoană care vorbește vrute și nevrute; prostănac, tont. Cîte tute, cîte mute. Toate au bărbat de frunte. ȘEZ. XXIII 7.

tútă f., pl. e (V. tut). Tel. Tureatcă, om prost orĭ ignorant: ce tută!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tută (pop.) s. f., g.-d. art. tutei; pl. tute

tută (pop.) s. f., g.-d. art. tutei; pl. tute

tută (persoană, instrument) s. f., pl. tute

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tută, tute s. f. (reg.) femeie proastă

Intrare: tută (persoană)
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tută
  • tuta
plural
  • tute
  • tutele
genitiv-dativ singular
  • tute
  • tutei
plural
  • tute
  • tutelor
vocativ singular
  • tută
  • tuto
plural
  • tutelor
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tută, tutesubstantiv feminin

  • 1. popular Persoană care vorbește vrute și nevrute. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cîte tute, cîte mute. Toate au bărbat de frunte. ȘEZ. XXIII 7. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.