8 definiții pentru tută (obiect)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TUTĂ2, tute, s. f. Instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde. – Din fr. tute.
TUTĂ2, tute, s. f. Instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde. – Din fr. tute.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
tută1 sf [At: NOM. MIN. I, 44 / Pl: ~te / E: fr tute, ger (Fang)tute] 1 Instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și a scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde. 2 Vas din material refractar în care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscată.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TUTĂ2, tute, s. f. Instrument, în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și a scoate materialele de formă tubulară rămase în gaura unei sonde.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TUTĂ s.f. 1. Instrument în formă de cilindru, folosit pentru prinderea țevilor rămase în gaura sondei. 2. Vas din material refractar în care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscată. [< germ. (Fang)-tute].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TUTĂ s. f. 1. instrument în formă de cilindru, pentru prinderea țevilor rămase în gaura sondei. 2. vas din material refractar în care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscată. (< fr. tute)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
tută (pop.) s. f., g.-d. art. tutei; pl. tute
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
tută (pop.) s. f., g.-d. art. tutei; pl. tute
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
tută (persoană, instrument) s. f., pl. tute
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv feminin (F1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
tută, tutesubstantiv feminin
- 1. Instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde. DEX '09 DLRLC DN
- 2. Vas din material refractar în care se topesc minereurile pentru analiza pe cale uscată. DN
etimologie:
- tute DEX '09 MDN '00