7 definiții pentru tutuit (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUTUÍT, tutuituri, s. n. Tutuire. – V. tutui.

TUTUÍT, tutuituri, s. n. Tutuire. – V. tutui.

tutuit1 sn [At: DDRF / Pl: ~uri / E: tutui1] (Fam) Tutuire.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: tutuit (s.n.)
tutuit2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tutuit
  • tutuitul
  • tutuitu‑
plural
  • tutuituri
  • tutuiturile
genitiv-dativ singular
  • tutuit
  • tutuitului
plural
  • tutuituri
  • tutuiturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tutuit (s.n.)

etimologie:

  • vezi tutui
    surse: DEX '98 DEX '09