6 definiții pentru tutorat (s.n.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
tutorat sn [At: NEGRUZZI, S. I, 143 / V: (îvr) ~tur~ / Pl: ~uri / E: tutore + -at] 1-2 Tutelă (2, 5). 3 (Agr) Susținere a pomilor fructiferi cu ajutorul unui tutore (3) Si: proptire, tutoraj, tutorare.
TUTORÁT, tutorate, s. n. Tutelă (1).
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TUTORÁT s.n. 1. Tutelă. 2. (Agr.) Susținere, cu ajutorul unui tutore, a pomilor fructiferi. [< tutore].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
tutorát s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
TUTORÁT s. v. epitropie, tutelă.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
tutorat s. v. EPITROPIE. TUTELĂ.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: tutorat (s.n.)
tutorat1 (s.n.) substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)