opțiuni
  • info

2 definiții pentru tulnicire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TULNICI, tulnicesc, vb. IV. Refl. A avea mintea tulburată, a deveni tulnic; a se năuci, a se buimăci. Stăpînul meu e nebun!... Bucătarul acesta e un tîlhar și jumătate; eu, un biet rob cinstit și în primejdie să mă tulnicesc și eu. VISSARION, B. 126.

TULNICI, tulnicesc, vb. IV. Refl. A deveni tulnic, a se zăpăci, a se năuci, a se buimăci. – Din tulnic2.

Intrare: tulnicire
tulnicire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulnicire
  • tulnicirea
plural
  • tulniciri
  • tulnicirile
genitiv-dativ singular
  • tulniciri
  • tulnicirii
plural
  • tulniciri
  • tulnicirilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tulnici, tulnicescverb

  • 1. A avea mintea tulburată, a deveni tulnic; a se năuci, a se buimăci. DLRLC
    sinonime: buimăci năuci
    • format_quote Stăpînul meu e nebun!... Bucătarul acesta e un tîlhar și jumătate; eu, un biet rob cinstit și în primejdie să mă tulnicesc și eu. VISSARION, B. 126. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.