opțiuni
  • info

11 definiții pentru tulburos

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TULBUROS, -OASĂ, tulburoși, -oase, adj. (Rar; despre apă) Tulbure. ♦ (Despre vreme) Cețos, posomorât, mohorât. [Var.: turburos, -oasă adj.] – Tulbure + suf. -os.

TULBUROS, -OASĂ, tulburoși, -oase, adj. (Rar; despre apă) Tulbure. ♦ (Despre vreme) Cețos, posomorât, mohorât. [Var.: turburos, -oasă adj.] – Tulbure + suf. -os.

tulburos, ~oasă a [At: ANTROP. 260/1 / V: (înv) turb~ / Pl: ~oși, ~oase / E: tulbure + -os] (Pop) 1 (D. ape) Tulburat2 (2). 2 (D. cer) Tulburat2 (3). 3 (D. vreme) Tulburat2 (4). 4 (Fig; d. oameni) Tulburat2 (7).

TULBUROS, -OASĂ, tulburoși, -oase, adj. (Popular, despre apă; și în forma turburos) Tulbure. Nu știu apa-i turburoasă, Or nu mi-i mîndra voioasă. I. CR. IV 25. ♦ (Despre vreme) Posomorît, cețos. Ce mi-ai mînecat, Dis-de-dimineață Pe rouă, pe ceață, Vreme turburoasă. MAT. FOLK. 67. – Variantă: turburos, -oasă adj.

TURBUROS, -OASĂ adj. v. tulburos.

turburos, ~oasă a vz tulburos

turburos a. foarte turbure: ploaia spumegă ’n turburoase tinde BOL.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tulburos (rar) adj. m., pl. tulburoși; f. tulburoasă, pl. tulburoase

tulburos (rar) adj. m., pl. tulburoși; f. tulburoasă, pl. tulburoase

tulburos adj. m., pl. tulburoși; f. sg. tulburoasă, pl. tulburoase

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TULBUROS adj. v. tulbure.

tulburos adj. v. TULBURE.

Intrare: tulburos
tulburos adjectiv
adjectiv (A51)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tulburos
  • tulburosul
  • tulburosu‑
  • tulburoasă
  • tulburoasa
plural
  • tulburoși
  • tulburoșii
  • tulburoase
  • tulburoasele
genitiv-dativ singular
  • tulburos
  • tulburosului
  • tulburoase
  • tulburoasei
plural
  • tulburoși
  • tulburoșilor
  • tulburoase
  • tulburoaselor
vocativ singular — —
plural — —
turburos adjectiv
adjectiv (A51)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turburos
  • turburosul
  • turburosu‑
  • turburoasă
  • turburoasa
plural
  • turburoși
  • turburoșii
  • turburoase
  • turburoasele
genitiv-dativ singular
  • turburos
  • turburosului
  • turburoase
  • turburoasei
plural
  • turburoși
  • turburoșilor
  • turburoase
  • turburoaselor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tulburos, tulburoasăadjectiv

  • 1. rar Despre apă: tulbure. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: tulbure
    • format_quote Nu știu apa-i turburoasă, Or nu mi-i mîndra voioasă. I. CR. IV 25. DLRLC
    • 1.1. Despre vreme: cețos, mohorât, posomorât. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: cețos mohorât posomorât
      • format_quote Ce mi-ai mînecat, Dis-de-dimineață Pe rouă, pe ceață, Vreme turburoasă. MAT. FOLK. 67. DLRLC
etimologie:
  • Tulbure + sufix -os. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.