tufos, ~oasă a [At: ANON. CAR. / V: (reg) ~flos / Pl: ~oși, ~oase / E: tufă + -os] 1 (D. arbori) Cu ramuri și cu frunze multe și dese Si: stufos. 2 (D. păduri) Care are arborii deși Si: stufos. 3 (Pex; d. un loc) Plin cu tufe (1). 4 (Ban; îs) Mere ~oase Specie de mere nedefinite mai îndeaproape. 5 (D. barbă, mustață etc.) Cu păr mult și des Si: stufos, (reg) tufucos.

TUFOS, -OASĂ, tufoși, -oase, adj. (Despre arbori) Cu frunze și crengi dese; stufos. M-am încurcat într-un făgițel tufos. SADOVEANU, O. I 361. Un nuc bătrîn și tufos dă umbră păstorului. SLAVICI, N. I 39. În urmă-ne se clatină un zid de copaci tufoși. ALECSANDRI, O. P. 13. ◊ Fig. Cu toată sănătatea lui șubredă, a stat neadormit la această datorie a vieții, întreținînd în același timp și o tufoasă corespondență cu colaboratorii. SADOVEANU, E. 177. ♦ Cu păr mult, des, bogat. Cînele cel tărcat le veni întru întîmpinare, fluturînd din coada-i tufoasă. SADOVEANU, P. M. 19. Cu mustățile lui albe tunse scurt, cu tufoasele sprîncene ce adumbreau ochii buni. ANGHEL, PR. 44.

tufos a. 1. acoperit cu tufe: munte tufos; 2. cu ramuri dese; 3. des și mare la păr: sprâncene tufoase CR.

tufós și stufós, -oásă adj. (d. tufă). Des, compus din multe crăngĭ și frunze, din mulțĭ copacĭ orĭ din mult păr: copac stufos, pădure stufoasă, barbă stufoasă.

tuflos, ~oasă a vz tufos

tufos adj. m., pl. tufoși; f. tufoasă, pl. tufoase

tufos adj. m., pl. tufoși; f. tufoasă, pl. tufoase

tufos adj. m., pl. tufoși; f. sg. tufoasă, pl. tufoase

TUFOS adj. v. stufos.

TUFOS adj. stufos, (rar) frunzos. (Un stejar ~.)