TUF, tufuri, s. n. Rocă sedimentară poroasă. ♦ Tuf vulcanic = rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf.

tuf sn [At: IST. NAT. 13 / V: (înv) tof / Pl: ~uri / E: fr tuf, ger Tuff, lat tofus] 1 (Glg) Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. 2 (Îs) ~ calcaros Rocă sedimentară, de culoare cenușie, galbenă sau brună, poroasă și ușoară, formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase.

TUF, tufuri, s. n. Rocă formată prin acumularea și consolidarea cenușii, nisipului etc. provenite din erupțiile vulcanice. ◊ Tuf calcaros = rocă sedimentară formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase. – Din fr. tuf.

TUF, tufuri, s. n. (Uneori determinat prin «vulcanic») Rocă formată prin consolidarea cenușei vulcanice și folosită ca piatră de construcție ornamentală. ◊ Tuf calcaros = rocă formată prin depunerea bicarbonatului de calciu din apele calcaroase.

TUF s.n. (Geol.) Rocă calcaroasă sau vulcanică, poroasă, mai mult sau mai puțin cimentată. [Pl. -furi. / < fr. tuf, it. tufo].

TUF s. n. rocă poroasă, ușoară, formată prin cimentarea cenușilor vulcanice. (< fr. tuf)

TUF ~uri n. Rocă poroasă, provenită din erupțiile vulcanice, folosită ca material de construcție. ◊ ~ calcaros rocă sedimentară calcaroasă, ușoară și poroasă, provenită prin depunerea carbonatului de calciu din apele izvoarelor minerale. /<fr. tuf, germ. Tuff

tuf n. substanță calcară și poroasă depusă în straturi prin ape: tuful poros al catacombelor OD.

*tuf n., pl. urĭ (fr. tuf, d. it. tufo, care e lat. tofus). Min. Un fel de peatră spongĭoasă și sfărămicĭoasă provenită din depunerile din apele văroase. Tufurile vulcanice provin din cenușă și noroĭ de origine eruptivă. V. sigă.

tof sn vz tuf

tuf s. n., pl. tufuri

tuf s. n., pl. tufuri

tuf s. n., pl. tufuri

TUF s. (GEOL.) cinerit. (~ul este o cenușă vulcanică consolidată.)

TUF s. (GEOL.) cinerit. (~ este o cenușă vulcanică consolidată.)

tuf, (engl.= tuff) 1. t. calcaros → travertin; 2. t. pisolitic, rocă formată din sfere de nămol vulcanic consolidat sau din agregate concreționare de cenuși vulcanice umectate; 3. t. vulcanic, rocă piroclastică fină formată din elemente de natură vulcanică, cu dimensiuni mai mici de 2 mm. Este o rocă ușoară, variat colorată, textură psamitică și aleuropelitică, cu grad de sortare bun. Se deosebesc: t. vitroclastice, formate preponderent din fragmente de sticlă vulcanică (obsidian, tachilit); t. cristalo-clastice, formate din mai mult de 50% cristale; t. litoclastice, formate din mai mult de 50% fragmente litice. După natura fragmentelor constituente se disting: t. riolitice, t. dacitice, t. andezitice, t. trahitice, t. bazaltice. Sunt frecvente în vecinătatea aparatelor vulcanice, intră în constituția asociațiilor vulcano-sedimentare sau formează intercalații în seriile sedimentare. În România, sunt foarte răspândite atât în unitățile de vorland, cât și în unitățile carpatice.