TUȘINARE s. f. (Pop.) Acțiunea de a tușina și rezultatul ei. – V. tușina.

tușinare sf [At: DRLU / Pl: ~nări / E: tușina] 1 (Reg) Tundere a oilor pe sub pântece și între picioarele de dinapoi pentru a ușura mulsul și suptul mieilor sau pentru ca oaia să nu se opărească Si: (reg) tușinat¹ (1). 2 (Reg) Tundere de pe oi a lânii murdare de la extremități Si: (reg) mituire, tușinat¹ (2). 3 (Reg) Retezare a lânii prea lungi de pe oi Si: (reg) tușinat¹ (3). 4 (Reg) Tundere a oilor toamna sau a doua oară Si: (reg) tușinat¹ (4). 5 (Reg; pex) Tundere a mieilor, a cârlanilor, a mioarelor Si: (reg) tușinat¹ (5). 6 (Reg) Scurtare a părului unei blăni Si: (reg) tușinat¹ (6). 7 (Pop) Tundere a părului, a bărbii sau a mustății Si: (pop) tușinat¹. 8 (Pop; rar) Mototolire a părului, a bărbii sau a mustății Si: (pop) tușinat¹. 9 (Reg) Tăiere a firelor destrămate de pe marginea unei țesături, a unei împletituri ori a capetelor rămase libere Si: (reg) tușinat¹ (7). 10 (Reg) Tundere a ierbii, a arbuștilor Si: (reg) tușinat¹ (8). 11 (Reg) Tăiere a spicelor de secară crescute în grâu cu foarfecele sau cu secera Si: (reg) tușinat¹ (9). 12 (Reg) Prășire a porumbului (prima oară) Si: (reg) tușinat¹ (10). 13 (Reg) Lovitură puternică aplicată cuiva Si: (reg) tușinat¹ (11).

TUȘINARE s. f. (Reg.) Acțiunea de a tușina și rezultatul ei. – V. tușina.

TUȘINARE s. f. Acțiunea de a tușina și rezultatul ei.

tușinare (reg.) s. f., g.-d. art. tușinării

tușinare (reg.) s. f., g.-d. art. tușinării

tușinare s. f., g.-d. art. tușinării