6 definiții pentru trăncănire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRĂNCĂNIRE, trăncăniri, s. f. Acțiunea de a trăncăni și rezultatul ei. – V. trăncăni.
trăncănire sf [At: POLIZU / Pl: ~ri / E: trăncăni1] 1 (Reg) Troncăneală (1). 2 (Pfm) Trăncăneală1 (2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRĂNCĂNIRE, trăncăniri, s. f. Acțiunea de a trăncăni și rezultatul ei. – V. trăncăni.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trăncănire s. f., g.-d. art. trăncănirii; pl. trăncăniri
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trăncănire s. f., g.-d. art. trăncănirii; pl. trăncăniri
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trăncănire s. f., g.-d. art. trăncănirii; pl. trăncăniri
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: trăncănire
trăncănire substantiv feminin
substantiv feminin (F107) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
trăncănire, trăncănirisubstantiv feminin
- 1. Acțiunea de a trăncăni și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98
etimologie:
- trăncăni DEX '09 DEX '98