11 definiții pentru truver

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRUVER, truveri, s. m. Poet-cântăreț francez din Evul Mediu, în nordul Franței. – Din fr. trouvère.

truver sm [At: MINULESCU, VERS. 348 / Pl: ~i / E: fr trouvère] Poet liric medieval care își compunea versurile în limba franceză și le prezenta în formă de cântec, cu acompaniament muzical, la petrecerile de curte ale marilor feudali Si: menestrel, rapsod, trubadur (1).

TRUVER, truveri, s. m. Poet-cântăreț francez din evul mediu, în nordul Franței. – Din fr. trouvère.

TRUVER, truveri, s. m. Nume dat în evul mediu poeților francezi care compuneau și cîntau versuri în limba franceză din nordul Franței. V. bard, trubadur, cîntăreț. Truverii și trubadurii au deșteptat sentimentele cavalerești. BOLLIAC, O. 35.

TRUVER s.m. (Lit.) Nume dat în evul mediu poeților care scriau și cîntau, în limba franceză din nordul Franței, poezii epice, istorioare etc. [< fr. trouvère, cf. v. fr.. trovere – cel care găsește].

TRUVER s. m. nume dat poeților-cântăreți medievali din nordul Franței, care cultivau o poezie erotică rafinată și o artă savantă a compoziției muzicale. (< fr. trouvère)

*truvér m. (fr. trouvère vfr. trouvere, ac. trouveor, [d. trouver, a găsi], care corespunde cu pv. trobador. V. trubadur). Poet francez medieval (în limba Parisuluĭ).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

truver (fr. trouvère, langue d’oïl; trouver < trover „a găsi”), reprezentanții nord-francezi ai artei muzical-poetice a Evului Mediu. Au apărut o jumătate de secol după trubaduri*, al căror exemplu l-au urmat în genere până către 1200. Apoi influența mediului orășenesc începe să-și spună cuvântul (N era mai dezvoltat economic și politic decât S), arta t. diferențiindu-se stilistic de cea a trubadurilor. După modelul cântecelor și dansurilor* pop., melodica tinde spre simplificarea conturului. Frazele* sunt mai scurte, simetriile mai evidente, reluarea motivelor se face oarecum metodic, caracterul de improvizație* dispare aproape complet. Se pune mai mult accent pe cântecele dialogate în care se întrevăd germenii viitoarei comedii muzicale. În general muzica t. din această perioadă este plină de grație și prospețime.

Intrare: truver
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • truver
  • truverul
  • truveru‑
plural
  • truveri
  • truverii
genitiv-dativ singular
  • truver
  • truverului
plural
  • truveri
  • truverilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

truver, truverisubstantiv masculin

  • 1. Poet-cântăreț francez din Evul Mediu, în nordul Franței. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote Truverii și trubadurii au deșteptat sentimentele cavalerești. BOLLIAC, O. 35. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.