8 definiții pentru tropism (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TROPÍSM, tropisme, s. n. Tendință de acomodare și de orientare a unui organism vegetal fixat de pământ, într-o anumită direcție, sub influența unei excitații exterioare ca lumina, căldura, gravitația, umiditatea etc. – Din fr. tropisme.

TROPÍSM, tropisme, s. n. Tendință de acomodare și de orientare a unui organism vegetal fixat de pământ, într-o anumită direcție, sub influența unei excitații exterioare ca lumina, căldura, gravitația, umiditatea etc. – Din fr. tropisme.

tropism sn [At: ENC. ROM. 1134 / Pl: ~e / E: fr tropisme] 1 Tendință de orientare, de creștere a organismelor vii, determinată de direcția din care acționează asupra lor anumiți factori fizico-chimici ca lumina, căldura etc. Si: tropie (1). 2 Proprietate a anumitor substanțe, introduse în organisme vii, de a se localiza în anumite organe ale acestora Si: tropie (2).

TROPÍSM, tropisme, s. n. Tendință de acomodare și de orientare a unui organism într-o anumită direcție, sub influența luminii, căldurii, gravitației și a altor excitații exterioare. Tropism e tendința pe care o au unele insecte de a zbura către lumină. MARINESCU, P. A. 47.

TROPÍSM s.n. Tendință de orientare, de creștere a organismelor vii, determinată de direcția din care acționează asupra lor anumiți factori fizico-chimici ca lumina, căldura etc.; tropie. ♦ Proprietate a anumitor substanțe, introduse în organisme vii, de a se localiza în anumite organe ale acestora; taxie. [< fr. tropisme, cf. gr. tropos – răsucire].

TROPÍSM s. n. 1. tendință de orientare a organismelor vii în funcție de un agent fizico-chimic. 2. proprietate a anumitor substanțe, introduse în organisme vii, de a se localiza în anumite organe; taxie. (< fr. tropisme)

TROPÍSM ~e n. bot. Proprietate a plantelor de a crește într-un anumit fel în funcție de acțiunea unor factori exteriori (lumină, căldură etc.). /<fr. tropisme


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

Intrare: tropism (s.n.)
tropism1 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tropism
  • tropismul
  • tropismu‑
plural
  • tropisme
  • tropismele
genitiv-dativ singular
  • tropism
  • tropismului
plural
  • tropisme
  • tropismelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tropism (s.n.)

  • 1. Tendință de acomodare și de orientare a unui organism vegetal fixat de pământ, într-o anumită direcție, sub influența unei excitații exterioare ca lumina, căldura, gravitația, umiditatea etc.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: tropie (subst.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Tropism e tendința pe care o au unele insecte de a zbura către lumină. MARINESCU, P. A. 47.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Proprietate a anumitor substanțe, introduse în organisme vii, de a se localiza în anumite organe ale acestora.
      surse: DN sinonime: taxie (subst.)

etimologie: