4 definiții pentru troc (taftur)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
troc2 sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~uri / E: rs трок] (Reg) Taftur (1).
2) troc n., pl. urĭ (rus. trok). Arm. Chinga de deasupra, numită și taftur și chingă de siguranță (o curea lată de 7-8 cm pusă pe șa).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
TROC s. taftur. (Cu ~ul se strânge șaua pe cal.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TROC s. taftur. (Cu ~ se strînge șaua pe cal.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: troc (taftur)
troc1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
troc, trocurisubstantiv neutru
- 1. Taftur. Sinonimesinonime: taftur