9 definiții pentru trișor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRIȘOR, trișori, s. m. Persoană care trișează (la jocul de cărți). – Din fr. tricheur.
TRIȘOR, trișori, s. m. Persoană care trișează (la jocul de cărți). – Din fr. tricheur.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de RACAI
- acțiuni
trișor sm [At: PREDA, R. 209 / S și: ~șeur / Pl: ~i / E: fr tricheur] 1 Persoană care trișează (1) la jocul de cărți. 2 (Pgn) Persoană care induce în eroare înșelând, păcălind.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRIȘOR, trișori, s. m. Persoană care trișează la jocul de cărți.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRIȘOR s.m. Cel care trișează (la jocul de cărți). [Cf. fr. tricheur].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRIȘOR s. m. cel care trișează (la jocul de cărți). (< fr. tricheur)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
TRIȘOR ~i m. Persoană care trișează; măsluitor. /<fr. tricheur
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trișor s. m., pl. trișori
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trișor s. m., pl. trișori
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trișor s. m., pl. trișori
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv masculin (M1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
trișor, trișorisubstantiv masculin
- 1. Persoană care trișează (la jocul de cărți). DEX '09 DEX '98 DLRLC DNsinonime: măsluitor
etimologie:
- tricheur DEX '09 DEX '98 DN