14 definiții pentru tripotaj

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIPOTÁJ, tripotaje, s. n. Afacere necinstită; potlogărie, matrapazlâc. [Pl. și: tripotajuri] – Din fr. tripotage.

tripotaj sn [At: CARAGIALE, O. I, 162 / V: (înv) ~agiu / Pl: ~e, ~uri / E: fr tripotage] (Frm) Afacere necinstită Si: (fam) matrapazlâc, potlogărie.

TRIPOTÁJ, tripotaje, s. n. (Livr.) Afacere necinstită; potlogărie, matrapazlâc. [Pl. și: tripotájuri] – Din fr. tripotage.

TRIPOTÁJ, tripotaje și tripotajuri, s. n. Afacere urîtă, murdară, necinstită. Tripotajuri... de bursă. CARAGIALE, M. 42.

TRIPOTÁJ s.n. (Rar) Afacere murdară, necinstită. [Pl. -je, -juri. / < fr. tripotage].

TRIPOTÁJ s. n. afacere murdară, necinstită; potlogărie. (< fr. tripotage)

TRIPOTÁJ ~e n. livr. Acțiune necinstită, întreprinsă cu scopul de a înșela pe cineva; șarlatanie; potlogărie; escrocherie; coțcărie. /<fr. tripotage

tripotaj n. intrigi josnice, bârfiri nedemne.

*tripotáj n., pl. e și urĭ (fr. tripotage). Acțiunea de a tripota, matrapazlîc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tripotaj s. n., pl. tripotaje

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TRIPOTÁJ s. v. escrocherie, hoție, impostură, înșelăciune, înșelătorie, pungășeală, pungășie, șarlatanie, șmecherie.

tripotaj s. v. ESCROCHERIE. HOȚIE. IMPOSTURĂ. ÎNȘELĂCIUNE. ÎNȘELĂTORIE. PUNGĂȘEALĂ. PUNGĂȘIE. ȘARLATANIE. ȘMECHERIE.

Intrare: tripotaj
tripotaj1 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tripotaj
  • tripotajul
  • tripotaju‑
plural
  • tripotaje
  • tripotajele
genitiv-dativ singular
  • tripotaj
  • tripotajului
plural
  • tripotaje
  • tripotajelor
vocativ singular
plural
tripotaj2 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tripotaj
  • tripotajul
  • tripotaju‑
plural
  • tripotajuri
  • tripotajurile
genitiv-dativ singular
  • tripotaj
  • tripotajului
plural
  • tripotajuri
  • tripotajurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tripotaj, tripotajesubstantiv neutru

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.