opțiuni
  • info

4 definiții pentru trinitar (s.m.)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trinitar, ~ă [At: ȘINCAI, HR. III, 263/8 / Pl: ~i, ~e / E: fr trinitaire] (Liv) 1-2 a Care se referă la trinitate (1, 3). 3-4 sm Trinitarian (1-2).

TRINITAR, -Ă adj. Referitor la trinitate. // s.m. și f. (Bis.) Adept al doctrinei creștine care considera cele trei naturi, persoane și substanțe ale trinității ca fiind diferite. ♦ Trinitarian. [Cf. fr. trinitaire, it. trinitario].

TRINITAR, -Ă adj., s. m. f. (adept) al trinității. ◊ trinitarian. (< fr. trinitaire)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trinitar s. m., adj. m., pl. trinitari; f. sg. trinitară, pl. trinitare

Intrare: trinitar (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trinitar
  • trinitarul
  • trinitaru‑
plural
  • trinitari
  • trinitarii
genitiv-dativ singular
  • trinitar
  • trinitarului
plural
  • trinitari
  • trinitarilor
vocativ singular
  • trinitarule
  • trinitare
plural
  • trinitarilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trinitar, trinitarisubstantiv masculin
trinitară, trinitaresubstantiv feminin

  • 1. (termen) bisericesc Adept al doctrinei creștine care considera cele trei naturi, persoane și substanțe ale trinității ca fiind diferite. DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.