10 definiții pentru trincă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRINCĂ, trinci, s. f. Pânză pătrată așezată la baza arborelui trinchet al unei nave cu pânze. – Din it. trinca.
trincă1 sf [At: CADE / Pl: ~nci / E: it trinca „vergă”] (Nav) 1 Pânză pătrată așezată la baza trinchetului (2) unei nave cu pânze. 2 Vergă care susține trinca1 (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TRINCĂ, trinci, s. f. Pânză pătrată așezată la baza trinchetului unei nave cu pânze. – Din it. trinca.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRINCĂ, trinci, s. f. Pînza cea mai de jos a trinchetului. Focul și trinca fluturau pe straiuri, gata să se întindă în bătaia vîntului. TUDORAN, P. 393.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRINCĂ s.f. Pînză de corabie aflată la baza trinchetului. [< it. trinca].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRINCĂ s. f. velă pătrată învergată la baza arborelui trichet. ◊ vergă de susținere a acestei vele. (< it. trinca)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
trincă s. f., g.-d. art. trincii; pl. trinci
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
trincă s. f., g.-d. art. trincii; pl. trinci
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
trincă s. f., g.-d. art. trincii, pl. trinci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
trincă s. f. – Trinchet, pînză de trinchet. Sp. trinca, fără îndoială prin mijlocire orientală.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
trincă, trincisubstantiv feminin
- 1. Pânză pătrată așezată la baza arborelui trinchet al unei nave cu pânze. DEX '09 DLRLC DN
- Focul și trinca fluturau pe straiuri, gata să se întindă în bătaia vîntului. TUDORAN, P. 393. DLRLC
- 1.1. Vergă de susținere a acestei vele. MDN '00
-
etimologie:
- trinca DEX '09 DEX '98 DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.