opțiuni
  • info
12 definiții pentru trimis (trimitere)

Explicative DEX

TRIMIS1 s. n. (Rar) Trimitere. – V. trimite.

TRIMIS1 s. n. (Rar) Trimitere. – V. trimite.

trimis2 sn [At: POLIZU / V: ~mes, (înv) tremes, trem~ / Pl: (3) ~uri / E: trimite] 1 (Rar) Trimitere (1). 2 (Înv; ccr; îf tremes) Scrisoare. 3 (Reg; în superstiții) Vrajă.

TRIMIS1 s. n. (Rar) Trimitere. (Și în forma trimes) Noi să zorim trimesul lui acasă. MURNU, O. 122. – Variantă: trimes s. n.

tremes sn vz trimis2

tremis sn vz trimis2

trimes2 sn vz trimis2

TRIMES2 s. n. v. trimis1.

Ortografice DOOM

trimis1 (acțiune) s. n.

trimis2 (rar) (acțiune) s. n.

trimis (acțiune) s. n.

Sinonime

TRIMIS s. v. expediere.

TRIMIS s. expediere, expediție, trimitere. (~ unui colet prin mesagerii.)

Intrare: trimis (trimitere)
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trimis
  • trimisul
  • trimisu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • trimis
  • trimisului
plural — —
vocativ singular —
plural —
substantiv neutru (N29)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trimes
  • trimesul
  • trimesu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • trimes
  • trimesului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trimissubstantiv neutru

etimologie:
  • vezi trimite DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.

Exemple de pronunție a termenului „trimis” (50 clipuri)
Clipul 1 / 50