5 definiții pentru triluire

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

trilui1 vi [At: CAMILAR, N. I, 117 / Pzi: ~esc / E: tril + -ui] (Rar) 1 (Muz) A scoate triluri (1). 2 (D. păsări) A cânta în triluri (2).

TRILUI, triluiesc, vb. IV. Intranz. (Rar) A scoate triluri, a cânta în triluri. – Tril + suf. -ui.

A TRILUI pers. 3 triluie intranz. (mai ales despre privighetori și despre ciocârlii) A scoate sunete melodioase caracteristice speciei; a cânta în triluri. /Din tril

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

trilui vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. triluiesc, imperf. 3 sg. triluia; conj. prez. 3 sg. și pl. triluiască

Intrare: triluire
triluire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triluire
  • triluirea
plural
  • triluiri
  • triluirile
genitiv-dativ singular
  • triluiri
  • triluirii
plural
  • triluiri
  • triluirilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trilui, triluiescverb

  • 1. rar A scoate triluri, a cânta în triluri. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Ciocîrliile triluiau în scînteietoare văzduhuri. CAMILAR, N. I 117. DLRLC
etimologie:
  • Tril + sufix -ui. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.