4 definiții pentru trifurcație
Explicative DEX
trifurcație sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr trifurcation] 1 Trifurcare. 2 Loc unde se trifurcă (2) un drum.
TRIFURCAȚIE s.f. Împărțire în trei; loc unde se trifurcă un drum. [Gen. -iei. / < fr. trifurcation].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TRIFURCAȚIE s. f. trifurcare; loc unde se trifurcă un drum, o arteră. (< fr. trifurcation)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Ortografice DOOM
trifurcație s. f., g.-d. art. trifurcației
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: trifurcație
trifurcație substantiv feminin
| substantiv feminin (F135) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
trifurcație, trifurcațiisubstantiv feminin
- 1. Împărțire în trei; loc unde se trifurcă un drum. DNsinonime: trifurcare
etimologie:
- trifurcation DN
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.