6 definiții pentru triangulare

Explicative DEX

TRIANGULARE s. f. Acțiunea de a triangula și rezultatul ei; triangulație. [Pr.: tri-an-] – V. triangula.

TRIANGULARE s. f. Acțiunea de a triangula și rezultatul ei; triangulație. [Pr.: tri-an-] – V. triangula.

triangulare sf [At: ALEXI, W. / P: tri-an~ / Pl: ~lări / E: triangula] Împărțire a unui teren în triunghiuri pentru a-i stabili suprafața.

TRIANGULARE s.f. Acțiunea de a triangula; triangulație. [< triangula].

Ortografice DOOM

triangulare (desp. tri-an-) s. f., g.-d. art. triangulării

triangulare (tri-an-) s. f., g.-d. art. triangulării

triangulare s. f. (sil. tri-an-), g.-d. art. triangulării

Intrare: triangulare
triangulare substantiv feminin
  • silabație: tri-an- info
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • triangulare
  • triangularea
plural
  • triangulări
  • triangulările
genitiv-dativ singular
  • triangulări
  • triangulării
plural
  • triangulări
  • triangulărilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

triangulare, triangulărisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a triangula și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DN
    sinonime: triangulație
etimologie:
  • vezi triangula DEX '09 DEX '98 DN

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.