TREMURĂTOARE s. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite, verzui sau purpurii, dispuse în spiculețe mici care se leagănă cînd adie vîntul; crește prin pășuni, tufișuri și poieni (Briza media).

TREMURĂTOARE ~ori f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina de tip pai, cu flori dispuse în spiculețe și cu frunze lanceolate care tremură la adierea vântului. /a tremura + suf. ~toare

tremurătoare f. plantă ierboasă cu florile de coloare verzie sau violete, crește prin pășuni și fânețe (Briza media).

TREMURĂTOR, -OARE, tremurători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care tremură, care vibrează; tremurat², tremurând. ♦ (Despre ape) Care unduiește ușor, care se încrețește la suprafață. 2. S. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite, verzui sau purpurii, dispuse în mici spiculețe care se leagănă când adie vântul (Briza media). – Tremura + suf. -ător.

tremurător, ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: tremura + -(ă)tor)] 1 a (D. ființe sau d. părți ale corpului lor) Care tremură (1) Si: tremurat² (1), tremurând, (îvr) tremuratic (1), (înv) tremurăcios (1), tremuros (1). 2 a (Fig) Cuprins de o emoție puternică Si: cutremurat, înfiorat, tremurând (4), (reg) tremurat² (2). 3 a (Mai ales d. plante, frunze) Care se clatină (ușor) Si: tremurat² (3), tremurând (6). 4 a (D. ape) Care se unduiește ușor Si: tremurând (8). 5 a (D. lumini, astre, aer etc.) Care se mișcă (repede și intermitent) Si: licăritor, sclipitor, pâlpâitor, tremurat², tremurând (10). 6 a (D. sunete, melodii) Care vibrează Si: tremurând (12). 7 a (D. glas, vorbe) Care are variații de ton (din cauza unei emoții, a frigului etc.) Si: nesigur, șovăielnic, tremurat² (5), tremurând (14), (înv) tremurăcios (2). 8 sf (Pop) Plantă erbacee perenă din familia gramineelor, cu flori hermafrodite, verzui sau purpurii, dispuse în spiculețe care se leagănă când adie vântul și care crește prin pășuni, tufișuri și poieni Si: (reg) berbecuț, fâlfâitoare, iarba-cucului, iarba-iepurelui, iarbă-tremurătoare, lacrimile-lui-Christos, lacrima-miresei, măzăriche, parangin, parasin, ploșnicioară, ploșnițar, semincioare, tremurici (11) (Briza media). 9-15 av Tremurând (1, 3, 5, 7, 9, 11, 13).

TREMURĂTOR, -OARE, tremurători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. Care tremură, care vibrează; tremurat², tremurând. ♦ (Despre ape) Care unduiește ușor, care se încrețește la suprafață. 2. S. f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu flori hermafrodite, verzui sau purpurii, dispuse în mici spiculețe care se leagănă când adie vântul (Briza media). – Tremura + suf. -ător.

tremurătoare (plantă) s. f., g.-d. art. tremurătorii; pl. tremurători

tremurătoare (plantă) s. f., g.-d. art. tremurătorii; pl. tremurători

tremurătoare (plantă) s. f., g.-d. art. tremurătorii; pl. tremurători

TREMURĂTOARE s. (BOT.; Briza media) (reg.) părășin, iarba-iepurelui.

TREMURĂTOARE s. (BOT.; Briza media) (reg.) părășin, iarba-iepurelui.

BRIZA L., BRIZA, fam. Gramineae. Gen originar din Europa, Africa de N și America de S, cca 20 specii, plante erbacee, înalte de cca 50 cm. Flori (glumela inferioară boltită, cordiform-auriculată la bază, palee obtuze, nearistate) hermafrodite, în mici spice aplecate, subrotunde, cordate sau triunghiulare, comprimate, multiflore, verzi, dispuse și ele în panicule erecte, patente. Toate florile fructifică. Tulpină dreaptă. Frunze liniare, rugoase, mici, plane, cu ligula foarte scurtă, trunchiată.