9 definiții pentru tremurici (persoană)

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tremurici, ~ice [At: POLIZU / V: (reg) trămuric sn, trăm~ s, ~ice sm / Pl: ~ smf, -uri sn / E: tremura + -ici] 1 sn (Pfm) Tremur (1). 2 sn (Reg; ccr) Podoabă de pus în păr, fixată pe o sârmă în spirală, care o face să tremure (5). 3 sn (Reg; ccr) Podoabă la pălărie. 4 sn (Med; reg) Malarie. 5-6 sn (Reg; rar) Tremur (9-10). 7 sm (Reg; dep) Om care tremură (1) tot timpul. 8 sn (Reg) Piftie. 9 sm (Orn; reg) Codroș (5) (Phoenicurus ochruros). 10 sf (Orn; reg) Codobatură (1) (Motacilla alba). 11 smf (Bot) Tremurătoare (8) (Briza media). 12 sm Ciupercă necomestibilă, gelatinoasă, tremurătoare (3), cu spini moi pe fața inferioară, care crește pe pământ și pe trunchiurile2 putrede de brazi (Tremellodon gelatinosum).

tremuricĭ n., pl. urĭ (d. tremur). Iron. Tremurătură, fior, scuturătură, bîțîĭală: pe bețiv l-a apucat tremuricĭu. S. m. Om care tremură din obișnuință (de ex., cînd e în societate): domnu Tremuricĭ. Pop. Gelatină.

trămurici, ~ice s vz tremurici

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

tremurici, tremurici s. m. adept al sectei religioase penticostale.

Intrare: tremurici (persoană)
tremurici1 (s.m.) substantiv masculin
substantiv masculin (M73)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tremurici
  • tremuriciul
  • tremuriciu‑
plural
  • tremurici
  • tremuricii
genitiv-dativ singular
  • tremurici
  • tremuriciului
plural
  • tremurici
  • tremuricilor
vocativ singular
plural
trămuric
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
trămurici
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
tremurice
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)