opțiuni

5 definiții pentru tracoman (s.m.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRACOMÁN, -Ă, tracomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă tracomanie. – Trac + man[ie].

tracoman, ~ă smf, a [At: DEX-S / Pl: ~i, ~e / E: trac4 + man(ie)] 1-2 (Persoană) care manifestă tracomanie.

TRACOMÁN, -Ă, tracomani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care manifestă tracomanie. – Trac + man[ie].

TRACOMÁN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al tracomaniei. (< tracomanie)

tracomán, -ă s. m. f., adj. Persoană care face din traci și din studierea istoriei și civilizației lor o adevărată obsesie ◊ „[...] primii sunt «sincroniști» (maiorescieni, lovinescieni...), ceilalți sunt «protocroniști» (tracomani, «particulariști», pârvanieni, călinescieni).” Luc. 11 II 84 p. 11 (din trac + -man; DEX-S)

Intrare: tracoman (s.m.)
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tracoman
  • tracomanul
  • tracomanu‑
plural
  • tracomani
  • tracomanii
genitiv-dativ singular
  • tracoman
  • tracomanului
plural
  • tracomani
  • tracomanilor
vocativ singular
  • tracomanule
  • tracomane
plural
  • tracomanilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

tracoman, -ă tracomană

  • 1. (Persoană) care manifestă tracomanie.
    surse: DEX '09 DEX '98 MDN '00

etimologie:

  • Trac + man[ie]
    surse: DEX '09 MDN '00