6 definiții pentru trântorire

Explicative DEX

TRÂNTORIRE s. f. (Rar) Acțiunea de a trântori și rezultatul ei. – V. trântori.

trântorire sf [At: MARIAN, INS. XIII / Pl: ~iri / E: trântori] 1 Exterminare a trântorilor (1) dintr-un stup Si: trântorit. 2 (Fam; rar) Lenevire. 3 Fază în care omida se fixează într-un loc pentru a se putea transforma în nimfă și apoi în fluture.

TRÂNTORIRE, trântoriri, s. f. (Rar) Acțiunea de a trântori și rezultatul ei. – V. trântori.

Ortografice DOOM

trântorire (rar) s. f., g.-d. art. trântoririi

trântorire (rar) s. f., g.-d. art. trântoririi

trântorire s. f., g.-d. art. trântoririi

Intrare: trântorire
trântorire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • trântorire
  • trântorirea
plural
  • trântoriri
  • trântoririle
genitiv-dativ singular
  • trântoriri
  • trântoririi
plural
  • trântoriri
  • trântoririlor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

trântorire, trântoririsubstantiv feminin

  • 1. rar Acțiunea de a trântori și rezultatul ei. DEX '98 DEX '09
etimologie:
  • vezi trântori DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.