8 definiții pentru topspin topsin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOPSPÍN s. n. Lovitură de atac la tenis (de masă), în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Var.: topsín s. n.] – Din engl. topspin.

topspin sn [At: M. D. ENC. / V: ~sin / E: eg topspin] (Spt) Lovitură de atac la tenis de masă, tenis de câmp etc., în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută, inducând în eroare adversarul.

TOPSPÍN1 s.n. Lovitură de atac la tenis de masă, în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Cf. engl. topspin].[1]

  1. 1. După alte surse, și topsin (vezi: „DEX” și „MDN”). — LauraGellner

TOPSÍN s. n. v. topspin.

TOPSÍN1, topsine, s. n. Lovitură de atac la tenis (de masă), în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. – Cf. engl. top-side.[1]

  1. 1. După alte surse, și topspin (vezi: „DN” și „Ortografic”). — LauraGellner

TOPSÍN1 s. n. (tenis /de masă/) lovitură a mingii de jos în sus, ușor oblic înainte. (după engl. top-side)[1]

  1. 1. După alte surse, și topspin (vezi: „DN” și „Ortografic”). — LauraGellner

Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

topspín1 s. n.[1]

  1. 1. După alte surse, și topsin (vezi: „DEX” și „MDN”). — LauraGellner
Intrare: topspin
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • topspin
  • topspinul
  • topspinu‑
plural
  • topspine
  • topspinele
genitiv-dativ singular
  • topspin
  • topspinului
plural
  • topspine
  • topspinelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • topsin
  • topsinul
  • topsinu‑
plural
  • topsine
  • topsinele
genitiv-dativ singular
  • topsin
  • topsinului
plural
  • topsine
  • topsinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)