9 definiții pentru topit (s.n.)
Explicative DEX
TOPIT1 s. n. Faptul de a (se) topi. – V. topi.
TOPIT1 s. n. Faptul de a (se) topi. – V. topi.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
topit1 sn [At: I. IONESCU, C. 145/11 / E: topi] 1-2 Topire (1, 6).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
topit2, ~ă [At: PSALT. 111 / Pl: ~iți, ~e / E: topi] 1 a (D. corpuri solide) Care a devenit lichid sub acțiunea căldurii. 2 a (D. corpuri solide) Înmuiat sub efectul căldurii. 3 a (D. substanțe) Dizolvat în apă sau în alt lichid. 4 a (Fig) Contopit (1). 5 a (D. plante textile) Care a suferit procesul de topire (6) Si: (reg) murat. 6 a (Fig) Slab. 7 a (Fig) Obosit. 8 a (Fig) Lipsit de forță morală Si: distrus, pierdut. 9 a (Fig) Care a dispărut (treptat) Si: estompat, risipit, șters. 10 a (Rar) Descompus2 (1). 11 a (Reg; d. faină) Măcinată mărunt. 12 sn (Reg) Mâncare ciobănească preparată din unt, brânză (și ceapă prăjită) sau din caș jintuit, fiert cu ceapă și sare. 13 a (Pfm; îe) A fi ~ după cineva A iubi pe cineva foarte mult.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TOPIT1 s. n. Faptul de a (se) topi. 1. Topire (1). Pînze lucii de apă, strînse după topitul zăpezilor, se arată ca niște oglinzi. SADOVEANU, O. VII 338. 2. Topire (2). Cînepa se duce la topit, cu care se începe industria casnică a cînepii. PAMFILE, A. R. 174.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Ortografice DOOM
topit s. n.
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
topit s. n.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
topit s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
TOPIT s. v. dizolvare.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TOPIT s. dizolvare, solvire, topire. (~ zahărului în apă.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
topitsubstantiv neutru
-
-
- Pînze lucii de apă, strînse după topitul zăpezilor, se arată ca niște oglinzi. SADOVEANU, O. VII 338. DLRLC
-
-
- Cînepa se duce la topit, cu care se începe industria casnică a cînepii. PAMFILE, A. R. 174. DLRLC
-
-
etimologie:
- topi DEX '98 DEX '09