7 definiții pentru tonifiant (s.n.)
Explicative DEX
TONIFIANT, -Ă, tonifianți, -te, adj., s. n. Tonic (3). [Pr,: -fi-ant] – Din fr. tonifiant.
tonifiant, ~ă sn, a [At: DN2 / P: ~fi-ant / Pl: ~nți, ~e / E: fr tonifiant] 1-2 Tonic (1-2).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
TONIFIANT, -Ă, tonifianți, -te, adj., s. n. Tonic (3). [Pr.: -fi-ant] – Din fr. tonifiant.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TONIFIANT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, medicamente, factori etc.) Care tonifică; cu proprietăți de întărire a organismului; întăritor; tonic; fortifiant; reconfortant. [Sil. -fi-ant] /<fr. tonifiant
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Ortografice DOOM
tonifiant s. n. (sil. -fi-ant), pl. tonifiante
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Sinonime
TONIFIANT adj., s. v. întăritor.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
TONIFIANT adj., s. (FARM.) fortifiant, fortificant, întăritor, reconfortant, tonic, (rar) reconstituant, (înv.) reconfortator. (Un medicament ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: tonifiant (s.n.)
tonifiant2 (s.n.) substantiv neutru
- silabație: -fi-ant
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
tonifiant, tonifiantesubstantiv neutru tonifiant, tonifiantăadjectiv
etimologie:
- tonifiant DEX '09 DEX '98 DN