TOCMĂGEL, tocmăgei, s. m. 1. (Reg.; la pl.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Clavaria). – Tocmagi + suf. -el.

tocmăgel sm [At: DDRF / V: (îrg) togm~, (reg) ~ăcei smp / Pl: ~ei / E: tocmag(i) + -el] 1-2 (Mol; lpl; șhp) Tocmagi (subțiri). 3 (Mol) Mâncare făcută din făină de grâu asemănătoare cu ciulamaua. 4 (Reg) Ciupercă de toamnă, înaltă, de culoare gălbuie-roșcată, care crește pe mușchiul copacilor Si: (reg) meloșel (Clavaria crispula). 5 (Bot; reg) Meloșel (Clavaria formosa). 6 (Bot; reg; lpl) Barba-caprei (Clavaria flava). 7 (Bot; reg) Bureți-de-veveriță (Clavaria botrytis). 8 (Bot; reg) Crețișoară (Dryodon coralloides).

TOCMĂGEL, tocmăgei, s. m. 1. (Regional, la pl.) Diminutiv al lui tocmagi. La masă se dă... borș de pasăre cu tocmăgei, apoi ostropățuri, pe urmă răcituri. TEODORESCU, P. P. 168. 2. (Bot.) Nume purtat de mai multe specii de ciuperci cu trunchiul subțire și foarte ramificat (Clavaria).

tocmăgel m Mold. ciupercă numită și opintici.

tocmăcei smp vz tocmăgel

togmăgel sm vz tocmăgel

TOCMĂGEI s. m. pl. 1. (Reg.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Cavaria). – Tocmagi + suf. -ei.

tocmăgel s. m., pl. tocmăgei, art. tocmăgeii

tocmăgel s. m., pl. tocmăgei, art. tocmăgeii

tocmăgel s. m., pl., tocmăgei, art. tocmăgeii

TOCMĂGEL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-creț.

TOCMĂGEL s. v. creasta-cocoșului, rămurele.

TOCMĂGEL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-creț.

tocmăgel s. v. CREASTA-COCOȘULUI. RĂMURELE.