10 definiții pentru tocmăgel

TOCMĂGÉL, tocmăgei, s. m. 1. (Reg.; la pl.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Clavaria).Tocmagi + suf. -el.

TOCMĂGÉL, tocmăgei, s. m. 1. (Regional, la pl.) Diminutiv al lui tocmagi. La masă se dă... borș de pasăre cu tocmăgei, apoi ostropățuri, pe urmă răcituri. TEODORESCU, P. P. 168. 2. (Bot.) Nume purtat de mai multe specii de ciuperci cu trunchiul subțire și foarte ramificat (Clavaria).

tocmăgél s. m., pl. tocmăgéi, art. tocmăgéii

tocmăgél s. m., pl., tocmăgéi, art. tocmăgéii

TOCMĂGÉL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-creț.

TOCMĂGÉL s. v. creasta-cocoșului, rămurele.

tocmăgel m Mold. ciupercă numită și opintici.

TOCMĂGÉI s. m. pl. 1. (Reg.) Diminutiv al lui tocmagi. 2. Numele mai multor specii de ciuperci cu corpul subțire și foarte ramificat, care cresc de obicei la baza trunchiurilor unor copaci (Cavaria).Tocmagi + suf. -ei.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

TOCMĂGEL s. (BOT.; Clavaria crispula) (reg.) opintici (pl.), barba-caprei, burete-creț.

tocmăgel s. v. CREASTA-COCOȘULUI. RĂMURELE.

Intrare: tocmăgel
substantiv masculin (M12)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocmăgel
  • tocmăgelul
  • tocmăgelu‑
plural
  • tocmăgei
  • tocmăgeii
genitiv-dativ singular
  • tocmăgel
  • tocmăgelului
plural
  • tocmăgei
  • tocmăgeilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)