9 definiții pentru toceală

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCEALĂ, toceli, s. f. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală. ♦ Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Toci + suf. eală.

TOCEALĂ, toceli, s. f. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală. ♦ Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Toci + suf. eală.

tocea sf [At: GALACTION, O. 14 / Pl: ~eli / E: toci3 + -eală] 1-3 (Îvr) Tocire (1-3). 4 (Fam; fig) Însușire mecanică a unei lecții, a unor cunoștințe Si: (fam) tocire, tocit1 (3), (înv) buchereală, buchiseală. 5 (Fam; fig) Insistare exagerată în învățarea unei lecții, a unei materii etc. Si: (fam) tocire (5), tocit1 (4).

TOCEALĂ, toceli, s. f. Acțiunea de a toci (3); tocire. Eram dat ca pildă... de «toceală.», adică de învățătură papagalicească. GALACTION, O. I 14. Ai înnebunit cu desăvîrșire... Iată unde duce toceala! C. PETRESCU, A. R. 33.

toceálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a toci. V. tocilă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

tocea s. f., g.-d. art. tocelii; pl. toceli

tocea s. f., g.-d. art. tocelii; pl. toceli

tocea s. f., g.-d. art. tocelii; pl. toceli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

TOCEA s. v. buchereală, buchiseală.

tocea s. v. BUCHEREALĂ. BUCHISEALĂ.

Intrare: toceală
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocea
  • toceala
plural
  • toceli
  • tocelile
genitiv-dativ singular
  • toceli
  • tocelii
plural
  • toceli
  • tocelilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

tocea, tocelisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Eram dat ca pildă... de «toceală.», adică de învățătură papagalicească. GALACTION, O. I 14. DLRLC
    • format_quote Ai înnebunit cu desăvîrșire... Iată unde duce toceala! C. PETRESCU, A. R. 33. DLRLC
    • 1.1. Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • Toci + sufix eală. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.