8 definiții pentru toceală


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOCEÁLĂ, toceli, s. f. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală. ♦ Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Toci + suf. eală.

TOCEÁLĂ, toceli, s. f. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară; buchereală. ♦ Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc. – Toci + suf. eală.

tocea sf [At: GALACTION, O. 14 / Pl: ~eli / E: toci3 + -eală] 1-3 (Îvr) Tocire (1-3). 4 (Fam; fig) Însușire mecanică a unei lecții, a unor cunoștințe Si: (fam) tocire, tocit1 (3), (înv) buchereală, buchiseală. 5 (Fam; fig) Insistare exagerată în învățarea unei lecții, a unei materii etc. Si: (fam) tocire (5), tocit1 (4).

TOCEÁLĂ, toceli, s. f. Acțiunea de a toci (3); tocire. Eram dat ca pildă... de «toceală.», adică de învățătură papagalicească. GALACTION, O. I 14. Ai înnebunit cu desăvîrșire... Iată unde duce toceala! C. PETRESCU, A. R. 33.

toceálă f., pl. elĭ. Acțiunea de a toci. V. tocilă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

toceálă s. f., g.-d. art. tocélii; pl. tocéli

toceálă s. f., g.-d. art. tocélii; pl. tocéli


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

TOCEÁLĂ s. v. buchereală, buchiseală.

tocea s. v. BUCHEREALĂ. BUCHISEALĂ.

Intrare: toceală
substantiv feminin (F57)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tocea
  • toceala
plural
  • toceli
  • tocelile
genitiv-dativ singular
  • toceli
  • tocelii
plural
  • toceli
  • tocelilor
vocativ singular
plural

toceală

  • 1. Faptul de a-și însuși mecanic lecțiile, învățându-le pe dinafară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: buchereală buchiseală tocire 2 exemple
    exemple
    • Eram dat ca pildă... de «toceală.», adică de învățătură papagalicească. GALACTION, O. I 14.
      surse: DLRLC
    • Ai înnebunit cu desăvîrșire... Iată unde duce toceala! C. PETRESCU, A. R. 33.
      surse: DLRLC
    • 1.1. Faptul de a insista îndelung în învățarea unei lecții, unei materii etc.
      surse: DEX '09 DEX '98

etimologie:

  • Toci + sufix eală.
    surse: DEX '98 DEX '09